Partidul promite!

În anul Centenarului, România este țara cu morcovul în pantaloni. Autoritățile nu intenționează să respecte recomandările Comisiei – document

În timp ce Liviu Dragnea, președintele PSD și al Camerei Deputaților prezenta la Antena 3 producția agricolă, Comisia Europeană publica un document redactat de misiunea Comisiei Europene care analizează performanțele economiei românești. Documentul a fost transmis Consiliului. Concluzia? Țara noastră se abate semnificativ de la obiectivul bugetar pe termen mediu.

În raport se arată că deficitul structural al României a crescut în anul 2016 de la 1% în 2015 la 2.6% în 2016. Consecința? În luna mai a acestui an, Comisia Europeană a avertizat țara noastră și i-a propus Consiliului U.E. să lanseze Procedura de Deviație Semnificativă (SDP). În recomandările aprobate pe 16 iunie, Consiliul i-a solicitat României pe 16 iunie 2017 să adopte măsurile pentru a se asigura că rata creșterii nominale din cheltuielile publice nete primare să nu depășească 3.3% în anul acesta. Asta corespunde o ajustare anuală structurală de 0.5% din PIB, ceea ce înseamnă efortul minim cerut în baza Pactului de Creștere și de Stabilitate. În traducere: Guvernul României trebuia să aplice în acest an măsuri de corecție echivalente cu 1.8% din PIB. România i-a raportat Consiliului că s-a conformat recomandărilor pe 15 octombrie.

Misiunea de supraveghere a Comisiei s-a desfășurat între 26 și 27 septembrie iar funcționarii de la Bruxelles s-au întâlnit cu ministrul Finanțelor Ionuț Mișa, cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu, cu mebrii Consiliului Fiscal și cu membrii comisiilor bugetare din Parlamentul României. Scopul misiunii a fost acela de a afla, în detaliu, acțiunile fiscale puse la cale de autoritățile din România. Comisia Europeană a vrut să evidențieze reponsabililor din țara noastră riscurile fiscale la care expun economia și să se plieze pe recomandările Pactului de Stabilitate și de Creștere economică. Ce a descoperit Comisia este de speriat.

Prima constatare este că autoritățile românești nu intenționează să respecte recomandările

Ministerul de Finanțe a confirmat că o ajustare structurală nu este o prioritate în anul 2017. În rectificarea bugetară adoptată de guvern la mijlocul lui septembrie, ținta deficitului bugetar a rămas de 2.96%, îmbunătățind (din pix) proiecția macroeconomică de bază într-o direcție pozitivă.

Numai că cifrele arată altceva. Deficitul structural s-a deteriorat, în comparație chiar cu versiunea originală a bugetului iar Guvernul a plănuit deja o expansiune fiscală. Ministrul de Finanțe a spus că recomandările misiunii au venit mult prea târziu și că nu a mai avut ce face.

Rectificarea bugetară ridică semne de întrebare în privința calității finanțelor publice

Elementele principale ale rectificării bugetare sunt:

  1. Creștere economică de la 5.2% la 5.6%
  2. ținta deficitului bugetar cash este de 2.96%
  3. a fost estimată o scădere a veniturilor din taxe, argumentul fiind scăderea TVA-ului și a impozitului pe profit
  4. contribuțiile sociale și veniturile non-fiscale (dividente de la companiile de stat) au fost revizuite pe creștere
  5. cheltuielile de capital au fost reduse cu un sfert
  6. salariile din sectorul public și beneficiile sociale au crescut

Hai să explicăm puțin cum stă treaba, aici, punct cu punct:

  1. Creșterea economică s-a bazat aproape exclusiv pe creșterea consumului pe termen scurt (reducerea taxelor indirecte, creșterea salariilor din sectorul public). Comisia spune că aceste măsuri sunt dificil de retras iar Guvernul nu a urmărit politici pe termen lung care să alimenteze creșterea economică, precum absorbția fondurilor UE sau creșterea calității investițiilor publice
  2. Ținta deficitului bugetar este cea asumată de guvernul PSD prin programul de guvernare, numai că, cifrele Eurostat arată că deficitul bugetar a fost de 3.6% pe primul trimestru și 4.1% pe al doilea trimestru
  3. Scăderea TVA-ului s-a produs ca urmare a modificărilor aduse Codului Fiscal în timpul guvernării Ponta, în anul 2015.
  4. Veniturile din dividendele de la companiile de stat au crescut grație solicitărilor făcute de Guvernul României de a le returna din profiturile companiilor obținute în anii anteriori, punând în pericol investițiile pe care acestea urmau să le facă: gazoductul BRUA, reactoarele de la Cernavodă etc

Am cheltuit aiurea banii din creșterea economică

Concluzia nu îmi aparține mie, ci Comisiei Europene. Și culmea, o regăsim în Raportul de Țară care a fost publicat la începutul acestui an, adică înainte să înceapă guvenarea PSD în forță! Avem perspectiva unui ditamai deficit bugetar, dar care nu se reflectă anul acesta în investiții în infrastructură, în școli, spitale, cercetare sau pentru a ajunge și noi la poarta celei de-a treia revoluții industriale. Ci aceste cheltuieli se reflectă în creșterea salariului minim, creșterea pensiilor, eliminarea celor 102 taxe nefiscale sau eliminarea CASS-ului și a CAS-ului la pensii.

Populația săracă, însă, rămâne la fel. La fel de departe de educație, cu acces precar la sănătate și de oportunități mai bune măcar pentru copii. Dacă s-a bucurat cineva că guvernul a redus mai multe taxe, în acest început de an, e bine să știi că treaba asta nu ajută la reducerea inegalității sociale. Oricum, guvernarea PSD – ALDE a reușit să obțină numai creșteri, precum:

  • prețul la carburanți
  • prețul la factura de electricitate
  • prețul la alimente
  • inflația
  • dobânzile la credite
  • factura la gaze
  • cursul de schimb
  • costurile de împrumut ale țării

Câte ceva despre TVA, infrastructură și fonduri europene

În plus, reducerea TVA-ului, spune Comisia în Raportul de Țară, nu este un instrument eficient pentru a reduce inegalitățile în materie de venituri, pentru că măsura asta nu ajunge la acei oameni realmente vulnerabili. Mai ales când statul în cauză stă cel mai prost din Uniunea Europeană la colectarea TVA-ului.

Comisia Europeană a remarcat încă de la începutul anului că deciziile care au dus la creșterea salariului minim pe economie, spre exemplu, nu se bazează pe niște criterii obiective. Creșterile ad-hoc ale salariului minim pe economie au avut ca efect mărirea numărului angajaților din această categorie și, se pare, și creșterea prețurilor. De ce? Pentru că românul o să aibă mai mulți bani de cheltuit.

Comisia Europeană ne mai spune negru pe alb că, în România, aproape că nu se pot face afaceri pentru că nu avem autostrăzi și drumuri

Mai mult, gradul de absorbție a fondurilor europene este scăzut, proiectele sunt pregătite prost, nu sunt prioritizate sau rămân doar pe hârtie, iar guvernanța companiilor de stat este netransparentă. Nimic nou.

Piața forței de muncă este inadecvată acestui mileniu în care trăim

Din 2012 încoace, toate guvernele care s-au perindat la Palatul Victoria s-au mândrit că au redus considerabil șomajul. Ceea ce nu au spus niciodată este că avem cea mai mare rată de inactivitate a populației cu forță de muncă din Uniunea Europeană.

De ani buni, rata de ocupare forţei de muncă gravitează în jurul valorii de 60%. Mai exact, în anul 2016, conform INSSE, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 61,6%, în creştere faţă de anul anterior cu 0,2 puncte procentuale. Dar ţinta naţională este de 70% şi este stabilită în contextul Strategiei Europa 2020.

De fapt, asta contează să privim. Un procent uriaş din populaţia activă nu contribuie la sistemul public de pensii! Unii lucrează la negru, unii nu lucrează deloc, alţii emigrează, naiba ştie! O spune şi Comisia Europeană în toate rapoartele de ţară!

În România deja se poate vorbi despre o generație pierdută. Proporția tinerilor care au renunțat la orice formă de școlarizare, dar care nici nu lucrează este, în continuare, foarte mare. Situația s-a înrăutățit în anul 2015 cu 1,1%, alimentată de abandonul școlar care a ajuns în anul 2015 la 19.1%. Două treimi din categoria asta înseamnă femei care trăiesc la țară și persoane de etnie romă. Evident, e un trend generat de sărăcie și de un sistem educațional lipsit de calitate.

Oferta de muncă este inadecvată și atârnă ca o piatră de moară la investiții. Datele demografice sunt nefavorabile; din ce în ce mai muți români fug din țară și mulți din cei rămași aleg să lucreze fără forme legale. Numărul lucrătorilor calificați este redus, iar capacitatea de restructurare a sistemului de învățământ este zero.

Cheltuielile publice alocate de la buget pentru Educație sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeană, și continuă să fie complet ignorate. În 2008 toate partidele au semnat „Pactul pentru Educație”, prin care se angajau să dea de la buget 6% pentru sistemul de învățământ. Nu s-a întâmplat nimic.

Noul proiect de țară: România etno

Imaginea cu Liviu Dragnea etalând producția de semințe, ardei capia, castraveți, cartofi, roșii și alte legume nu frizează absolut deloc ridicolul. Ci ascunde altceva în spate. Întoarcerea la obârșie, la origini. Este un îndemn către un tradiționalism îndoctrinat. Este transhumanța dinspre un stat european cu o populație care ar trebui să aspire la recunoașterea valorii într-o lume concurențială la condiția de bieți pălmași, care trăiesc de pe azi pe mâine.

 

 

Add comment

Follow Me