Partidul promite!

Cum vrea guvernul Grindeanu sa ascunda o parte din datoriile tarii, sa ocoleasca Comisia Europeana si sa finanteze maririle de pensii si salarii

Poate cea mai exotică propunere avansată de guvernul PSD în campania electorală este crearea Fond Suveran pentru Dezvoltare şi Investiţii. Misiunea lui ar fi aceea de a atrage mari sume de bani ce ar fi alocate, ulterior, unor ample lucrări de dezvoltare în infrastructura rutieră şi feroviară precum şi în sănătate şi în educaţie. În acest sens, s-a dat exemplu Fondul Suveran al Norvegiei, unul dintre cele mai mari din lume.

Cum funcționează fondul suveran al Norvegiei

Fonduri suverane există în mai toată lumea și nu de ieri de azi. În multe cazuri, ele au contribuit, într-adevăr, la relansarea economiilor și la creșterea nivelului de trai. Politicienii noștri, în stilul lor demagogic, au făcut referire la fondurile suverane din Norvegia și din Polonia ca fiind modelele după care se vor ghida în modernizarea României.

Cea mai de succes poveste este a Fondului Suveran al Norvegiei, țară care a cunoscut un boom economic începând cu anii ’70. Bine, acolo au fost și niște oameni cu cap care au trecut peste orgolii și, în ciuda alternanței la guvernare, au mers pe aceeași linie. Banii pe care i-au obținut din comercializarea producției de petrol și gaze naturale din Marea Nordului i-au depus în acest fond, care este administrat de Banca Națională a Norvegiei.

Timp de patru decenii, exporturile de petrol au fost catalizatorul economiei norvegiene, salariile populației crescând cu peste 50% față de nivelul Uniunii Europene, dar nu pentru că a existat un Dragnea care să le mărească din pix.

După aceea este Fond Suveran al polonezilor. Acesta este finanțat cu bani de la bugetul de stat, iar fondurile sunt gestionate de experți independenți care răspund în fața reprezentanților Ministerului Dezvoltării și Trezoreriei.

Practic, toate instrumentele de finanțare pe care le poate folosi un stat sunt puse în același coș, iar banii sunt plasați în imobiliare, în acțiuni sau în titluri de stat pentru a fi multiplicați. O parte din banii obținuți ajung, apoi, să fie direcționați către investiții strategice din economiile naționale.

Tăriceanu a avut și el un fond suveran

Ideea Fondului Suveran propus de PSD nu este o iniţiativă nouă în România. In anul 2006, Romania a mai cochetat cu ideea infiintarii unui Fond National de Investitii. La acea vreme, s-a prevazut clar prin legislatie ca banii sa fie folositi pentru investitii. Guvernul Tariceanu a emis in octombrie 2006 Ordonanta de Urgenta 113 privind infiintarea Fondului National de dezvoltare (FND) care prevedea ca banii proveniti din privatizari urmau sa fie folositi pentru investitii. Seful Executivului de atunci, Calin Popescu Tariceanu, a dat asigurari ca banii obtinuti din privatizare vor fi cheltuiti in mod transparent pentru lucrari de infrastructura. In cele din urma, cei 11 miliarde de lei obtinuti din privatizarea BCR si filiale ale Electrica au fost folositi in 2007 si 2008 pentru acoperirea deficitului bugetar creat din cauza a tot felul de masuri populiste.

Asadar, cum poţi face investiţii fără să măreşti deficitul bugetar, başca să şi măreşti salarii şi pensii?

Întrebarea este una legitimă. Răspunsul ar fi acesta: prin construirea unui vehicul financiar al cărui exerciţiu nu este consolidat la bugetul de stat şi, care, ascunde în mod legal o parte din datoriile ţării.

Mecanismul constituirii FSDI-ului ar funcţiona în felul următor. O parte din banii pentru pensii, salarii, eliminări de taxe şi alte deduceri şi facilităţi ar putea fi asigurată din banii de la buget destinaţi investiţiilor în infrastructură şi în alte segmente. Gaura de-aici ar putea fi acoperită de Fondul Suveran care, practic, ar putea pune gaj companiile de stat pentru a obţine finanţarea necesară pentru acoperirea deficitului bugetar și a marilor proiecte de infrastructură.

Spre exemplu, anul acesta sunt şanse reale pentru finalizarea a până la 50 de kilometri de autostradă, potrivit estimărilor Asociaţiei Pro-Infrastructură (API). Cifra este mult sub aşteptările actualului ministru al Transporturilor care spera că în 2017 vor fi gata circa 150 de kilometri. În gândirea social-democrată, acest Fond Suveran ar trebui să joace un rol vital, asta dacă oamenii chiar vor să îşi pună planurile în aplicare şi nu am asistat la o minciună electorală în formă continuată.

În acest moment, cele mai profitabile companii româneşti sunt cele din domeniul Energiei

Hidroelectrica, Transgaz, Transelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz sunt cele mai tari companii publice. În plus, unele dintre ele, precum Hidroelectrica, beneficiază şi de resurse de bani lichizi destul de importante. Practic, toate aceste companii de stat ar putea fi luate de sub tutela ministerelor de care aparţin şi plasate sub umbrela acestui Fond Suveran.

Pentru a strânge bani de la bănci, investitori privaţi sau alte fonduri de investiţii, Fondul Suveran ar putea face un împrumut sau o succesiune de împrumuturi importante garantate cu acţiunile companiilor respective iar banii să fie returnaţi creditorilor din dividendele produse anual de aceste companii.

Aici, intervine şi un hazard moral: de ce activele companiilor de stat sunt puse în joc pentru a finanţa proiecte nebancabile, care nu aduc un profit imediat? Oricât avem nevoie de spitale şi de şcoli, în această schemă de finanţare, ele nu aduc profit. Apoi, una este dacă autostrăzilor nou-construite li se vor aplica taxe de drum. Este greu de crezut, însă, că va face vreun guvern acest lucru.

Pentru ca acest Fond Suveran să ia fiinţă, este nevoie de aprobarea Comisiei Europene. Bruxelles-ul nu este împotriva acestor practici dar, există şi reversul medaliei. În cazul în care aceste companii care participă în FSDI nu îşi mai pot returna împrumuturile din diverse cauze, pot ajunge să îşi ceară intrarea în insolvenţă pentru a se proteja de creditori.

În acest caz, Comisia Europeană poate să îi impună României să consolideze la bugetul de stat rezultatele acestui Fond Suveran. Ce înseamnă acest lucru? Creşterea exponenţială a deficitului public, cu mult peste limita de 3% impusă de Comisie.

Prin mecanismele clasice de a atrage investiţii nu se riscă atât de mult companiile de stat. Apoi, ce va face statul dacă respectivele companii nu produc dividende la un nivel optim? Le dăm creditorilor? România nu are instituţii de control puternice care să vegheze astfel de mecanisme financiare atât de complexe. În plus, politicienii, oamenii implicaţi în acest Fond şi cercurile de interese din jurul lor ar trebui să dea dovadă de o responsabilitate şi răspundere cum nu s-a mai văzut în România.

Mă întreb dacă suntem, oare, capabili de aşa ceva, sau ne îndreptăm, fără să ne dăm seama, spre o spirală a datoriilor şi să o luăm pe urmele Greciei?

2 comments

  • Știe hoțul cum să fure – cum spunea și marele clasic olandez Van Ghelje, nimeni nu fură mai bine ca PCR-PSD! Bun articolul, l-am indexat, că e bun de pus la dosar….

  • Da… nimic nu-i bun niciodată dinspre PSD… , acum mai nou şi dinspre academicienii “tembeli” care ies din front…
    Bine, nu poate veni, ne spuneți voi, printre rânduri şi subliminal, decât prin globalizare, islamizare, obama-clintonizare, soroşizare, sri-zare… sclavagizre. Clar. Nimic nu-i bun înafară de astea.
    Ma întreb: mai aveți ceva sfânt, românesc, omenesc, propriu ???
    Racniți şi incitați, rascoliți şi provocați doar la ura, dezbinare, destabilizare, dezorintare, prăbuşire, şi anarhism. Dezbinatorilor.
    Binele vine din direcție opusa.
    Ai ceva de spus… spune nu distrugând, desființând, incitând şi manipulând. Spune-o unde trebuie, pe calea care trebuie, cinstind şi repectând pe fiecare semen, cetatean, conațioal, etc.

    Cui slujiți voi de fapt?

Follow Me