Partidul promite!

Cum a plănuit coaliția PSD-ALDE să depășească pragul de 3% al deficitului bugetar

Deficitul bugetar va fi analizat cu foarte mare atenție în perioada imediat următoare. În data de 3 mai, Eurostat va publica datele economice înregistrate de toate țările din Uniunea Europeană pe primul trimestru al anului 2017, adică perioada ianuarie – martie.

Guvernul susținut de coaliția PSD-ALDE și-a asumat, atât în promisiunile electorale făcute în campanie cât și în legea bugetului, că țara noastră va înregistra un deficit bugetar de 2.96%, în creștere față de anul trecut, dar sub pragul maxim de 3% precizat în tratatele europene.

Prezent în cadrul emisiunii „Sinteza Zilei” de la Antena 3, Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților și al PSD a spus că “există un plan pentru a decredibiliza guvernul nostru care a fost alimentat cu știri că nu avem bani ca să facem majorări de salarii, de pensii. Totul ca să determine Comisia Europeana ca să declanșeze procedura pentru deficit excesiv. Ăsta este planul.”

Dar, ce este acest deficit bugetar?

Deficitul bugetar apare în situația când cheltuielile unui guvern depăşesc încasările. Economiștii spun că, un deficit bugetar de calitate se se regăsește în situația în care se fac cheltuieli de investiţii în special, în realizarea infrastructurii și atunci când este acoperit cu resurse financiare sigure. Altfel, el poate fi acoperit prin emisiuni monetare inflaţioniste.

Câteva exemple:

  • Cheltuielile se referă la cele de personal, de bunuri și servicii, la cele de capital, la dobânzile de la împrumuturi și subvenții
  • Veniturile cuprind banii din impozite și taxe, din privatizări și profiturile înregistrate de companiile cu capital de stat

Adevărata gaură o dă PSD: a estimat aiurea veniturile pe anul acesta

Veniturile la bugetul general în anul 2016 au fost de 221.5 miliarde de lei, în condițiile în care s-au prognozat venituri de 235.7 miliarde de lei. Asta înseamnă un minus 14.2 miliarde de lei sub veniturile estimate atunci când s-a făcut în noiembrie rectificarea bugetară, și cu 11.5 miliarde sub nivelul din 2015.

Atunci când și-au construit promisiunile electorale și, în consecință acest buget, cei din coaliția PSD-ALDE au pornit de la prognoza guvernului tehnocrat și au estimat venituri de 253 de miliarde de lei pentru 2017, adică cu 12.37% mai mari decât ceea ce s-a realizat! Guvernul Cioloș a reușit, însă, să aibă un deficit 2.6%, deoarece s-au redus cheltuielile de investiții.

Trendul ultimelor două luni din anul 2016 ar fi trebuit, însă, să fie un semnal de alarmă pentru coaliția PSD – ALDE, deoarece:

  • din TVA statul a încasat cu 1,5 miliarde de lei mai puțin
  • din fondurile UE s-au încasat cu 8.4 miliarde de lei mai puțin, dar cheltuielile aferente pentru proiecte UE au fost la rândul lor doar 6.3 miliarde de lei. Estimarea era de 10.5 miliarde de lei
  • veniturile nefiscale au fost cu 3 miliarde de lei mai mici

Pesediștii și liberal-democrații s-au făcut că nu văd această realitate și au pornit în trombă anul, eliminând 102 taxe nefiscale, crescând salariile din Educaţie şi Sănătate cu 15% și salariul minim de la 1250 de lei la 1450 de lei, eliminând contribuţiile de sănătate pentru toţi pensionarii și scutindu-i de impozit pe pensionarii care luau o pensie mai mică de 2.000 de lei.

Astfel că, în perioada ianuarie – februarie, veniturile totale încasate la bugetul țării au fost de 34.88 miliarde de lei, cu 1.4% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului 2016. De unde această pierdere? Încerc să explic în trei puncte.

  • TVA-ul a scăzut anul acesta de la 20% la 19% de la 1 ianuarie conform Codului Fiscal realizat de fostul guvern PSD condus de Victor Ponta în perioada 2012 – 2015. Astfel, și veniturile din colectarea TVA au scăzut în perioada ianuarie – februarie cu 15.8% față de aceeași perioadă a anului 2016.
  • După eliminarea supraaccizei la combustibil de la 1 ianuarie, încasările din accize au fost cu 5,3% mai mici comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent
  • Cheltuielile cu salariații din sistemul public au crescut cu 13,3%, înainte, deci, de a intra în vigoare Legea Salarizării Unice!

Cine voia, de fapt, depășirea pragului de 3% al deficitului bugetar

ALDE propunea anul trecut un pact naţional de investiţii asumat de toate partidele precizând că țara noastră nu poate să progreseze dacă nu cheltuie mai mult decât veniturile pe care le încasează, încălcând prevederile din tratatele europene.

Coaliția lua în calcul în luna decembrie a anului trecut să ceară o derogare de la Comisia Europeană pentru a depăși acest deficit, motivația principală fiind aceea că România are nevoie de investiții. Așadar, liderii celor două partide știau încă de anul trecut că România are toate șansele să încalce articolul 126 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Ce spune Comisia Europeană în Raportul de Țară

Din ultimul raport de ţară, publicat de Comisia Europeană despre România, rezultă că avem o economie umflată artificial de creşterea consumului. Practic, aproape toate promisiunile electorale pe care social-democraţii le-au pus în practică la începutul acestui an au fost contrazise cu cifre şi exemple de Comisie.

Conform Raportului de Ţară întocmit de Comisia Europeană, social-democraţii vor depăşi ţinta maximă admisă pentru deficitul bugetar, stipulată în Tratatul de la Maastricht. Bugetul coaliţiei PSD-ALDE publicat de Ministerul Finanţelor fix în urmă cu o lună de zile se bazează pe o creştere economică de 5.2% iar deficitul bugetar cash a fost estimat la 2.96% din PIB. Comisia Europeană estimează pentru acest an o creştere economică de numai 4.4%. Deficitul bugetar, însă, va ajunge la 3.6% raportat la PIB, în condiţiile în care acesta a fost de numai 2.6% în timpul guvernării tehnocrate!

„În anul 2017, deficitul bugetar general ar urma, conform proiecţiilor, să continue să se deterioreze, până la nivelul de 3,6% din PIB. Cota TVA a fost redusă cu încă un punct procentual începând din ianuarie 2017, iar accizele suplimentare la carburanţi şi un impozit special în domeniul construcţiilor au fost eliminate. Proiectul de buget pe anul 2017 adoptat de noul Guvern conţine o serie de alte reduceri fiscale (în special, eliminări de impozite pe veniturile din pensii), precum şi creşteri ale cheltuielilor de genul majorării semnificative a pensiilor şi a salariilor din sectorul de stat”, ne transmite Comisia Europeană.

Ce se va întâmpla dacă vom depăși pragul de 3% impus de Comisia Europeană privind deficitul excesiv

Conform Pactul de stabilitate și creștere, se declanșează această procedură în felul următor:

  • Comisia Europeană pregătește un raport care evaluează dacă este cazul să lanseze o procedură de deficit excesiv
  • Ulterior, Comisia trimite o notificare țării în cauză și informează Consiliul în cazul în care consideră că deficitul este excesiv.
  • Pe baza propunerii Comisiei, Consiliul decide cu majoritate calificată dacă, în baza observațiilor țării în cauză, deficitul este excesiv.
  • În cazul în care Consiliul decide că un deficit este excesiv, formulează recomandări țării și prescrie un termen-limită maxim pentru ca aceasta să ia măsuri eficiente (trei sau șase luni).
  • Dacă o țară continuă să nu pună în aplicare recomandările, Consiliul poate decide să îi transmită o notificare oficială pentru a lua măsuri să reducă deficitul într-o perioadă specificată de timp.
  • Dacă țara nu respectă decizia Consiliului, acesta poate decide să impună sancțiuni.

Pentru țările din zona euro, aceste sancțiuni se impun progresiv dar, cele din zona non-euro ard mai repede aceste etape și pot fi supuse unei suspendări a angajamentelor și a plăților din cadrul fondurilor structurale și de investiții europene. Atenție: se impun sancțiuni în cazuri de manipulări statistice, aviz amatorilor care vor dori să reediteze „Noaptea ca hoții”.

Scenariu: coaliția PSD-ALDE va avea un discurs anti-Bruxelles

În cazul în care România chiar va ajunge în această situație, pentru a se conforma, există o soluție la îndemână foarte rapidă: reducerea drastică a oricăror cheltuieli pentru investiții. Vor fi blamați, desigur, birocrații de la Bruxelles care nu doresc ca România să fie mândră și frumoasă.

Iată și argumentele statistice care arată că PSD și ALDE deja au umblat la cheltuielile cu investiții. În primele două luni ale anului proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile sunt cu 94,2% mai mici comparativ cu 2016. Cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă sunt cu 62,1%, comparativ cu 2016 iar cheltuielile pentru investiţii au fost de 870,1 milioane lei, adică 0,11% din PIB.

Add comment

Follow Me