Partidul promite!

Autostrazile promise de partide in campanie si care este stadiul proiectelor

Pe hartie, tara noastra este brazdata de autostrazi. La fata locului, aceste proiecte sunt inca in stadiul studiilor de prefezabilitate si fezabilitate. Mai jos, puteti face o comparatie intre promisiunile de campanie facute de partidele politice.

 

 

ALDE este singura formatiune din Parlament care, in programul de guvernare, nu a precizat daca este sau nu in favoarea vreunui proiect anume de infrastructura rutiera. Totusi, tinand cont ca liberal-democratii vor fi la guvernare dupa ce au fost cooptati de PSD, teoretic, ALDE va sustine proiectele initiate de social-democrati.

PMP a sustinut in campania electorala proiectele construite sub egida TEN-T, adica reteaua trans-europeana de transport, fara a prioritiza, anume, vreunul dintre cele trei coridoare ale TEN-T care ar trebui sa strabata tara noastra.

PROIECTE DE
INFRASTRUCTURA RUTIERA
 PSD   PNL   USR   UDMR   PMP 
Autostrada Moldovei:
Pascani – Bacau –  Buzau – Bucuresti

 

Autostrada Moldova:  Bucuresti –
Ploiesti – Buzau – Focsani – Albita

Autostrada Pitesti – Craiova

Autostrada Transilvania:
Bucuresti – Ploiesti – Brasov –
Targu Mures – Cluj –
Suplacu de Barcau – Oradea

 √

Drum expres
Bucuresti – Craiova – Timisoara

Autostrada Targu Mures – Iasi

Autostrada Comarnic – Brasov

Autostrada Constanta – Mangalia

Autostrada Sibiu – Pitesti

Autostrada Cluj – Oradea

Inelul de Centura al Bucurestiului

Rețeaua trans-europeană
de transport


TIMELINE


Autostrada Moldovei: 

Varianta 1 sustinuta de PSD si USR: Pascani – Bacau –  Buzau – Ploiesti – Bucuresti
Varianta 2 sustinuta de PNL: Bucuresti – Ploiesti – Buzau – Focsani – Albita
Varianta 3 sustinuta de PMP: Bucuresti – Ploiesti – Buzau – Bacau – Roman – Iasi – Sculeni

  • Licitatiile pentru studiile si proiectarea drumulului de mare viteza – autostrada / drum expres pe ruta Ploiesti-Buzau-Focsani-Bacau-Pascani, au fost publicate in SEAP pe 24 noiembrie 2016, la mai bine de o luna de cand Compania de Drumuri anunta ca a finalizat documentatia.
  • In 2014, guvernul a contractat realizarea studiului de fezabilitate pentru diferite segmente ale acestui traseu, iar in propunerea de master plan de transport lansata in dezbatere publica in acelasi an, ruta Ploieşti–Focsani aparea ca drum expres, iar porţiunea Focşani–Albita era eliminata, respectivul drum expres urmand teoretic a se continua catre Bacau.
  • Initial, se prevedea un proiect de realizare a unei autostrăzi de-a lungul coridorului pan-european IX, dar după 2012, planurile Guvernului s-au reorientat spre realizarea prin autostrazi si drumuri expres a unei rute care să urmeze în principal cursul raului Siret, in linie cu reţeaua europeană TEN-T Core. Ea va urma ruta: Ploiesti–Buzau–Focsani–Adjud–Bacau.

Autostrada Targu Neamt – Iasi – Ungheni

  • Potrivit informatiilor din Master Plan, autostrada Tg Neamt – Iasi – Ungheni ar urma sa aiba o lungime de aproape 135 de kiloemtri si un cost estimat undeva la circa 1,1 miliarde de euro. Traseuls e afla pe harta TEN-T Core si este eligibil pentru finantare europeana nerambursabila
  • Sefii CNAIR au anuntat pe 8 noiembrie 2016 ca s-a demarat achizitia publica a contractului „Revizuire Studiu de Fezabilitate si Elaborare Proiect Tehnic pentru Autostrada Targu Neamt – Iasi – Ungheni”. Documentatia de atribuire a fost transmisã  la Autoritatea Nationala pentru Achizitii Publice,  pentru verificare.
  • In 12 octombrie 2016, CNAIR a demarat achiziţia publică pentru studiul de fezabilitate şi proiect tehnic pentru drumul de mare viteză Bacău – Paşcani, retransmisă în SEAP in data de 3 noiembrie.

Autostrada Pitesti – Craiova

Proiectul este sustinut de PSD, PNL si USR

  • Este planificata să aibă 124 km, cu un cost total de 1,66 miliarde de euro. Conform ultimelor estimari, constructia acestei autostrazi ar trebui sa se faca in exercitiul financiar 2017-2020.
  • Ministerul Transporturilor anunta pe 15 septembrie 2016 deblocarea proiectul autostrazii Pitesti – Craiova, suspendata intr-o concesiune fara succes inca de pe vremea lui Dan Sova la Ministerul Marilor Proiecte

Autostrada Transilvania

Autostrada A3 este o autostrada in constructie, ce porneste de la Bucuresti spre nord, urmand sa traverseze Muntii Carpati prin Valea Prahovei, sa strabata Podisul Transilvaniei pe directia SE-NV, si sa ajunga, prin nordul Carpatilor Occidentali, la punctul de trecere a frontierei cu Ungaria de la Borş. Autostrada va lega orasele Bucureşti, Ploiesti, Brasov, Fagaras, Sighisoara, Targu Mures, Turda, Cluj-Napoca, Zalau si Oradea. Lungimea totala planificata a autostrazii este de 584 km.

Situatia lucrarilor (4 ianuarie 2017)

  • Intre Bors si Suplacu de Barcau s-a realizat, deja, jumatate din distanta de 64 de kilometri inca de cand contractorul era Bechtel. Pentru aceasta jumatate lipsa, portiunea ce trebuie construita risca sa ramana fara constructor. Tronsonul A3 Suplacu de Barcau – Bors a fost contractat in mai 2015 de Asocierea Corsan – Corviam Construccion – SA & SC Consinit SRL & SC Road Consulting & Design Solution  SRL & SC Via Design SRL pentru aproximativ 701 milioane de lei (fara TVA). Lucrarile pe acest traseu au inceput in anul 2004!
  • Ar mai trebui contractat un tronson de la Suplacu de Barcau pana la Cluj unde se va construi si un tunel. Licitatia ar trebui sa se faca la inceputul acestui an
  • intre Mihaiesti si Nadaselu lucrarile sunt contractate si au verde la executie (17 kilometri)
  • lotul dintre Nadaselu si Gilau a fost terminat, dar lipseste un pod conector
  • Costructorii celor 37 km de autostradă, între Târgu Mureş şi Câmpia Turzii au de relocat conductele companiilor Transgaz, Transelectricac şi E.ON
  • Lotul Iernut – Cheţani, în lungime de aproximativ 17,9 km, cel mai lung tronson din autostrada Câmpia Turzii – Ogra – Târgu Mureş, costă  437,63 milioane lei fără TVA şi este realizat de asocierea Astaldi SPA – Max Boegl Romania SRL – Astalrom SA – Consitrans SRL. Pe acest lot de autostradă vor fi mai multe poduri şi viaducte. Mai exact, în apropiere de Bogata, judeţul Mureş, se construiesc 2 poduri peste râul Mureş, încadrate de un viaduct. Lotul Iernut-Cheţani va avea şi o parcare, iar pe toată porţiunea de autostradă va fi montat sistemul ITS.

Drum expres Bucuresti – Craiova – Timisoara

Conform Master Planului adoptat in anul 2016 de guvernul Ciolos, pana in anul 2036, romanii ar putea circula pe 11 noi autostrăzi. In document figurează 19 drumuri expres, printre care si soseaua Bucuresti-Craiova, din care va face parte si drumul expres care va trece prin Alexandria. Suma estimata pentru construirea celor 195 de kilometri de drum expres de la Bucuresti, pana la Craiova, se ridica la 764 de milioane euro, iar perioada de implementare prevazută în Master Plan este 2026-2031.

  • Autostrada Bucureşti-Alexandria, una dintre multele promisiuni facute teleormănenilor in 2012 si un proiect ”de suflet” al fostului ministrului al Dezvoltării Regionale Liviu Dragnea a căpătat încă din 2014 conturul unui vis irealizabil. Autostrada promisă de Dragnea în 2012 a fost ”sărită” , în Master Plan-ul făcut public în 2015 de Ministerul Transporturilor. Atunci, Ministerul Transporturilor a renunţat la varianta ”autostradă” şi a decis ca ruta Bucureşti-Alexandria să fie construită sub forma unui drum expres. Statutul de drum expres se menţine şi în Master Planul aprobat anul trecut de Guvernul Ciolos

Autostrada Targu Mures – Iasi

  • Proiectul pentru autostrada Târgu Mureş- Iaşi – Ungheni trebuia sa fie reactivat la finalul anului trecut, odata cu lansarea licitatilor pentru studiile de fezabilitate
  • Licitatia pentru studiul de fezabilitate dureaza cateva luni, la care se adauga alte noua luni pentru realizarea studiului
  • Pentru tronsoanele mai complicate, cum este Ditrau – Targu Neamt, care trec peste munte, studiile de fezabilitate sunt mai complicate si pot dura până la doi ani

Autostrada Comarnic – Brasov

Portiunea Comarnic–Brasov urmează să aibă 58 km, din care 16 km de poduri si viaducte, 15 km de tuneluri si costurile estimate erau de 1,2 miliarde de euro.

  • In 2015, CNADNR a demarat cinci licitatii pentru cinci loturi de autostrada situate intre localitatile Comarnic, judetul Prahova, si Cristian, judetul Brașov.
  • In prezent, procedurile necesare construirii autostrazii sunt blocate, anulate sau disputate in justitie.
  • Ministrul Transporturilor, Petru Sorin Buşe, a anunţa in decembrie 2016 că în 2017 va fi deblocat proiectul acestei artere

Autostrada Constanta – Mangalia

A4 este o autostrada din Romania, ce reprezinta segmentul ocolitor al municipiului Constanta, parcurgand un traseu de 21,7 km de la Ovidiu (in nord-vest), pe la vest, pana la Agigea, in sud.

  • Ea a fost dată în folosinţă în anii 2011 şi 2012, pe porţiuni. Astfel, începând cu luna iulie 2011, funcţionează porţiunea dintre intersecţia cu Autostrada A2 de lângă Valu lui Traian şi cea cu DN39 de lângă Agigea, cu o lungime de 7 km (inclusiv bretele de legătură), iar din luna septembrie, încă 4 km între intersecţia cu A2 şi cea cu DN3.
  • In 19 iulie 2012 s-a dat în folosinţă şi porţiunea dintre DN2A (de la Ovidiu) până la DN3 (Valu lui Traian).
  • Un ultim tronson, de aproximativ 2 km, care leagă nodul de la Agigea de Portul Constanţa, a fost finalizat în iulie 2013

Autostrada Sibiu – Pitesti

Autostrada Sibiu – Pitesti are o lungime de aproximativ 123 km. In noiembrie 2016 abia a fost avizat traseul final.

  • Secțiunea 1, Sibiu-Boița, de la km 0 la km 15+000, asigura legatura intre DN 7 (Defileul Vaii Oltului) prin continuarea autostrazii existente;
  • Secțiunea 2, Boița-Racoviță de la km 15+000 la km 43+000, leagă localitatea Boița cu localitatea Racoviță;
  • Secțiunea 3, Racoviță-Văleni de la km 43+000 la km 72+000, asigura continuitatea autostrazii prin Valea Baiasului făcând conexiunea dintre Defileul Oltului și Defileul Văii Topologului;
  • Secțiunea 4, Văleni-Curtea de Argeș, de la km 72+000 la km 90+000 traversează Valea Topologului, face conexiunea cu localitatea Curtea de Argeș;
  • Secțiunea 5, Curtea de Argeș – Pitești, de la km 90+000 to km 123+037, leagă localitatea Curtea de Argeș cu orașul Pitești și autostrada existentă prin valea Argeșului;
  • Secțiunea 6 – reabilitarea a 14 km de Drum Național, respectiv DN 73C fiind drum de legătura între Nodul Rutier Tigveni și Râmnicu Vâlcea, precum și construcția a 2,5 km de drum nou.

Autostrada Cluj – Oradea

  • Oradea – Cluj trebuia sa fie gata in 2016 cu excepţia tronsonului sau central, ce traverseaza Salajul si care ocupă mai bine de jumatate din distanta intre cele doua mari orase!
  • Intre Mihăiesti si Suplacu de Barcău sunt, azi, 110 kilometri.
  • Proiectantii au desenat un traseu pentru autostrada Oradea – Cluj destul de curb, prin Nord, ca sa includa si judetul Sălaj in traiectul autostrazii

Inelul de Centura al Bucurestiului

Masterplanul guvernului Ciolos a trasat acest proiect a fi realizat in doua etape: cea a centurii existente (pe partea de sud si capetele de la nord 2014-2020), a doua etapa în 2020-2030 cand e prevazuta zona Centurii de Nord

  • Pe 20 aprilie 2016 a fost adoptata hotararea privind exproprierile care mai erau necesare pentru modernizarea Centurii Bucuresti în zona de nord (Chitila-Militari și Colentina-A2) care era in proces de elaborare inca din anul 2014
  • In 2015 s-a reziliat contractul pentru largirea DN2 (Colentina) si A2 (autostrada Bucuresti – Constanta) si nu a mai fost licitat
  • Pasajul peste DN1A/Mogosoaia era prevăzut a fi realizat incepînd cu anul 2009, dar contractul a fost reziliat acum cativa ani si lucrările nu au mai fost reluate
  • Studiul de fezabilitate pentru inelul sudic de Centura era in faza finala la finele lui 2016

Rețeaua trans-europeană de transport

Reţeaua trans-europeanA de transport (TEN-T) este un proiect al Uniunii Europene ce prevede crearea unei retele complete de transport auto, feroviar si naval.
Reteaua urmeaza sa conecteze pe teritoriul Uniunii Europene infrastructura de transport, telecomunicatii si energie a statelor membre. Crearea acestor reţele are ca obiectiv, alături de interconectarea reţelelor naţionale, si stabilirea de legături între punctele periferice ale Uniunii Europene si zona sa centrală.
Construcţia retelei trans-Europene de transport reprezinta un factor major pentru stimularea competitivitatii economice şi dezvoltării durabile a Uniunii Europene care contribuie la implementarea si dezvoltarea Pietei Interne, precum si la cresterea coeziunii economice şi sociale.

Add comment

Follow Me