Partidul promite!

Alt efect al creșterii ROBOR: statul nu a mai putut să se împrumute de la populație. Emiterea de titluri de stat, alta promisiune neonorata

Conorm planului de guvernare, Executivul susținut de coaliția PSD-ALDE voia să emită în luna octombrie titluri de stat pentru populație cu o valoare de un leu, faţă de 100 de lei/titlu. Aceste titluri de stat ar fi fost emise într-o forma dematerializată, persoanele fizice care ar fi cumpărat astfel de titluri urmând să îşi deschidă conturi în Trezorerie în acest sens. Dar, ce s-a întâmplat?


Grad de implementare

0100%

De când a crescut dobânda ROBOR pe toate maturităţile, Ministerul Finanţelor a respins pentru a doua oară în luna octombrie ofertele băncilor pentru titluri de stat, nemulţumit de nivelul ridicat al dobânzilor cerute. Dacă secretarul de stat responsabil cu trezoreria statului şi datoria publică spune că este vorba de o etapă tranzitorie, băncile comerciale spun că licitează la dobânzile existente în piaţă.

În data de 5 octombrie, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a respins toate ofertele băncilor primite în cadrul licitaţiei pentru o emisiune de obligaţiuni de stat de tip benchmark pe 17 luni, prin care intenţiona să atragă 400 de milioane de lei. Cele şapte bănci participante la licitaţie au transmis oferte în valoare totală de 424,5 milioane de lei, peste valoarea din prospect.

Preţul cerut de băncile comerciale pentru acest împrumut al statului a fost de 1,78%, nici mai mult nici mai puţin decât valoarea dobânzii interbancare (Robor) de pe piaţa secundară. În luna august, Ministerul Finanţelor a avut o emisiune similară ca maturitate, care a fost adjudecată la o dobândă de 1,28%, când Robor la 3 luni era de 0,90%, iar la 12 luni era în jur de 1,26%. Săptămâna trecută Robor la trei luni era de 1,78% şi la 12 luni de 1,88%.

De asemenea, MFP a respins a II-a oara, pe data de 09 octombrie,  toate ofertele băncilor primite în cadrul licitaţiei pentru o emisiune de obligaţiuni de stat de tip benchmark pe 79 luni, prin care intenţiona să atragă 300 de milioane de lei. Cele şase bănci participante la licitaţie au transmis oferte în valoare totală de 380 milioane de lei, peste valoarea din prospect.

Preţul cerut de instituţiile de credit a fost în medie de 3,77%, în condiţiile în care luna trecută, pentru un împrumut pe 7 ani, Finanţele au oferit un randament maxim de 3,37%.

ROBOR – Romanian Interbank Offered Rate este rata medie a dobânzii la care băncile românești se împrumută între ele. ROBOR-ul nu este un indice abstract, rar utilizat, ci din contră, este utilizat de către toate băncile pentru stabilirea dobânzilor variabile și influențează valoarea ratelor lunare la creditele în RON (vedeți definiția de mai sus).

ROBOR se stabileşte pe baza informaţiilor furnizate de primele 10 bănci din piaţă. Unele bănci au câteodată surplus de bani (lichidităţi), iar altele au nevoie de bani. Aşadar, băncile se împrumută una pe cealaltă, în funcţie de nevoi, iar la aceste împrumuturi aplică dobânzi. Cu cât banii din piaţă sunt mai puţini, cu atât ei devin mai valoroşi, astfel că dobânzile la ei vor creşte. Iar ROBOR este o rată medie a dobânzilor la care băncile din România se împrumută între ele, el calculându-se zilnic ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de primele 10 bănci selectate de către Banca Naţională. Cu alte cuvinte, cu cât nevoia de bani este mai mare, cu atât şi media dobânzilor creşte, deci automat şi ROBOR creşte.

O influenţă semnificativă a fost şi cererea Guvernului ca societăţile de stat să vireze la buget dividende şi rezerve, pe care de obicei acestea le ţineau în bănci.

Add comment

Follow Me